Programa BAC 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ
BACALAUREAT 2011

CENTRUL NAÞIONAL DE EVALUARE ªI EXAMINARE
Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 4800/31.VIII.2010
Pagina 2 din 7
Programa de examen pentru disciplina Limba si literatura românã
Bacalaureat 2011
PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ
I. STATUTUL DISCIPLINEI
Limba ºi literatura românã ocupã un statut important în structura examenului de bacalaureat, prin ponderea sa reflectatã în prezenþa celor douã forme obligatorii de evaluare a performanþelor: în competenþele lingvistice de comunicare oralã în limba românã ºi în competenþele generale ºi specifice formate pe durata învãþãmântului secundar superior, liceal (proba scrisã), probã comunã pentru toate filierele, profilurile ºi specializãrile.
Curriculumul liceal, care stabileºte principiul studierii limbii ºi literaturii române din perspectivã comunicativ-funcþionalã, pune accent pe latura formativã a învãþãrii, fiind centrat pe achiziþionarea de competenþe, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competenþelor de evaluat ºi a conþinuturilor din domeniile: A. literatura românã, B. limbã ºi comunicare.
Proba scrisã vizeazã competenþele de receptare ºi de producere a mesajelor scrise (inclusiv a unor mesaje care transpun în scris strategii ºi reguli de exprimare oralã). Structura subiectelor permite rezolvarea acestora în 3 ore de examen ºi este în conformitate cu prezenta programã de bacalaureat 2010 – 2011.
Evaluarea performanþei în competenþele lingvistice de comunicare oralã în limba românã se aplicã în receptarea mesajelor orale ºi scrise ºi în producerea unor tipuri de discurs (descriptiv, informativ, narativ, argumentativ) exersate în cadrul învãþãmântului liceal. Subiectele cuprind texte literare ºi nonliterare, la prima vedere, precum ºi itemii corespunzãtori evaluãrii competenþelor specifice ºi a conþinuturilor asociate din prezenta programã. Subiectele vor avea un grad de complexitate care sã permitã tratarea integralã a acestora în maximum 10 – 15 minute.
II. COMPETENÞE DE EVALUAT
Prin susþinerea examenului de bacalaureat la aceastã disciplinã, elevul va trebui sã facã dovada urmãtoarelor competenþe dobândite în ciclul inferior ºi în cel superior de liceu (clasele a IX-a – a XII-a), corelate cu anumite conþinuturi parcurse în cele douã cicluri liceale:
1. Utilizarea corectã ºi adecvatã a limbii române în diferite situaþii de comunicare
Competenþe specifice
Conþinuturi asociate
1.1. Utilizarea adecvatã a strategiilor ºi a regulilor de exprimare oralã în monolog ºi în dialog, în vederea realizãrii unei comunicãri corecte, eficiente ºi personalizate, adaptate unor situaþii de comunicare diverse
– reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea la reacþiile auditoriului (ºi) în condiþii de examinare), tehnici de construire a monologului; tipuri de monolog: povestire/ relatare oralã, descriere oralã, monolog informativ, monolog argumentativ, exprimarea oralã a reacþiilor ºi a opiniilor privind texte literare ºi nonliterare, filme artistice ºi documentare, spectacole de teatru, expoziþii de picturã etc.; adecvarea la situaþia de comunicare (auditoriu, context) ºi la scopul comunicãrii (informare, argumentare/ persuasiune etc.)
– reguli ºi tehnici de construire a dialogului (atenþia acordatã partenerului, preluarea/ cedarea cuvântului la momentul oportun, dozarea participãrii la dialog etc.); tipuri:
Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 4800/31.VIII.2010
Pagina 3 din 7
Programa de examen pentru disciplina Limba si literatura românã
Bacalaureat 2011
conversaþia, discuþia argumentativã, interviul (interviul publicistic, interviul de angajare); adecvarea la situaþia de comunicare (partener, context etc.) ºi la scopul comunicãrii (informare, argumentare/ persuasiune etc.); argumentare ºi contraargumentare în dialog
– stilurile funcþionale adecvate situaþiei de comunicare
– rolul elementelor verbale, paraverbale ºi nonverbale în comunicarea oralã: privire, gesticã, mimicã, spaþiul dintre persoanele care comunicã, tonalitate, ritmul vorbirii etc.
1.2. Utilizarea adecvatã a tehnicilor de redactare ºi a formelor exprimãrii scrise compatibile cu situaþia de comunicare în elaborarea unor texte diverse
– reguli generale în redactare (structurarea textului, adecvarea la cerinþa de redactare, adecvare stilisticã, aºezare în paginã, lizibilitate)
– relatarea unei experienþe personale, descriere, povestire, argumentare, ºtiri, anunþuri publicitare, corespondenþã privatã ºi oficialã; cerere, proces-verbal, curriculum vitae, scrisoare de intenþie, scrisoarea în format electronic (e-mail)
– exprimarea reacþiilor ºi a opiniilor faþã de texte literare (studiate sau la prima vedere) ºi nonliterare, argumentare, rezumat, caracterizare de personaj, analizã, comentariu, sintezã, paralelã, eseu structurat, eseu liber/ nestructurat
– modalitãþi de indicare a bibliografiei, normele citãrii
– normele limbii literare la nivelurile: ortografic ºi de punctuaþie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual
1.3. Identificarea particularitãþilor ºi a funcþiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de mesaje/ texte
–limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon
– expresivitatea în limbajul comun ºi în limbajul poetic
1.4. Receptarea adecvatã a sensului/ sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de mesaje orale sau scrise
– texte literare (prozã, poezie, dramaturgie); texte nonliterare, memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative, ºtiinþifice, argumentative, mesaje din domeniul audio-vizualului
– sens denotativ ºi sensuri conotative
– elemente care înlesnesc sau perturbã receptarea: canalul, codul, contextul
– ficþiune, imaginaþie, invenþie; realitate, adevãr
– scopul comunicãrii: informare, delectare, divertisment etc.
– reacþiile receptorului: cititor, ascultãtor
1.5. Utilizarea adecvatã a achiziþiilor lingvistice în producerea ºi în receptarea diverselor texte orale ºi scrise, cu explicarea rolului acestora în construirea mesajului
– componentele ºi funcþiile actului de comunicare
– niveluri ale receptãrii ºi producerii textelor orale ºi scrise: fonetic, ortografic ºi de punctuaþie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual, nonverbal ºi paraverbal
– normele limbii literare la toate nivelurile: fonetic, ortoepic, ortografic ºi de punctuaþie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual
– tipuri textuale ºi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ
– discursul politic, discursul publicistic
– rolul verbelor în naraþiune; rolul adjectivelor în descriere
– rolul formulelor de adresare, de iniþiere, de menþinere ºi de închidere a contactului verbal în monolog ºi în dialog
Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 4800/31.VIII.2010
Pagina 4 din 7
Programa de examen pentru disciplina Limba si literatura românã
Bacalaureat 2011
2. Utilizarea adecvatã a strategiilor de comprehensiune ºi de interpretare, a modalitãþilor de analizã tematicã, structuralã ºi stilisticã în receptarea textelor literare ºi nonliterare
Competenþe specifice
Conþinuturi asociate
2.1. Identificarea temei ºi a modului de reflectare a acesteia în textele studiate sau în texte la prima vedere
– temã, motiv/ motive identificat(e) în texte, viziune despre lume a autorului/ a personajelor operei literare
– modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multe opere literare, aparþinând unor genuri sau epoci diferite sau unor arii culturale diferite
2.2. Identificarea ºi analiza principalelor componente de structurã, de compoziþie ºi de limbaj specifice textului narativ
– particularitãþi ale construcþiei subiectului în textele narative; particularitãþi ale compoziþiei în textele narative: incipit, final, episoade/ secvenþe narative, tehnici narative; construcþia personajelor; modalitãþi de caracterizare a personajului; tipuri de personaje; instanþele comunicãrii în textul narativ; tipuri de perspectivã narativã; literalitatea; specii epice: basm cult, nuvelã, povestire, roman; registre stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului; stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber
2.3. Identificarea ºi analiza principalelor componente de structurã ºi de limbaj specifice textului dramatic
– particularitãþi ale construcþiei subiectului în textul dramatic
– particularitãþi ale compoziþiei textului dramatic
– modalitãþi de caracterizare a personajelor; registre stilistice, limbajul personajelor, notaþiile autorului
– specii dramatice - comedia; o operã dramaticã postbelicã
– creaþie dramaticã ºi spectacol
– cronica de spectacol, discutatã în relaþie cu textul dramatic ºi punerea în scenã a acestuia (pentru proba oralã)
2.4. Identificarea ºi analiza elementelor de compoziþie ºi de limbaj în textul poetic
– titlu, incipit, relaþii de opoziþie ºi de simetrie, elemente de recurenþã: motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poeticã
– sugestie ºi ambiguitate
– imaginar poetic, figuri semantice (tropi); elemente de prozodie
– poezie epicã, poezie liricã
– instanþele comunicãrii în textul poetic
2.5. Compararea unor viziuni despre lume, despre condiþia umanã sau despre artã reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte
– viziune despre lume, teme ºi motive, concepþii despre artã, sensuri multiple ale textelor literare
– limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii; limbajul muzicii (pentru proba oralã)
2.6. Interpretarea textelor studiate sau la prima vedere prin prisma propriilor valori ºi a propriei experienþe de lecturã
– lecturã criticã: elevii evalueazã ceea ce au citit; lecturã creativã: elevii extrapoleazã, cautã interpretãri personale, prin raportãri la propria sensibilitate, experienþã de viaþã ºi de lecturã
3. Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocã sau la curente culturale/ literare
Competenþe specifice
Conþinuturi asociate
3.1. Identificarea ºi explicarea relaþiilor dintre opere literare ºi contextul cultural în care au apãrut acestea
– trãsãturi ale curentelor culturale/ literare reflectate în textele literare studiate sau în texte la prima vedere
3.2. Construirea unei viziuni de
– fundamente ale culturii române (originile ºi evoluþia limbii
Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 4800/31.VIII.2010
Pagina 5 din 7
Programa de examen pentru disciplina Limba si literatura românã
Bacalaureat 2011
ansamblu asupra fenomenului cultural românesc, prin integrarea ºi relaþionarea cunoºtinþelor asimilate
române)
– perioada veche (formarea conºtiinþei istorice)
– curente culturale/ literare în secolele XVII-XVIII: umanismul ºi iluminismul
– perioada modernã: a. secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea (perioada paºoptistã; România, între Occident ºi Orient; criticismul junimist); b. curente culturale/ literare în secolul XIX – începutul secolului XX (romantismul, realismul, simbolismul, prelungiri ale romantismului ºi clasicismului); c. perioada interbelicã (orientãri tematice în romanul interbelic, tipuri de roman: psihologic ºi al experienþei; poezia interbelicã, diversitate tematicã, stilisticã ºi de viziune; curente culturale/ literare în perioada interbelicã: modernism, tradiþionalism, orientãri avangardiste; identitate culturalã în context european); perioada postbelicã (tipuri de roman în perioada postbelicã, poezia în perioada postbelicã, teatrul în perioada postbelicã; curente culturale/ literare: postmodernismul)
– curente culturale/ literare româneºti în context european
4. Argumentarea în scris ºi oral a unor opinii în diverse situaþii de comunicare
Competenþe specifice
Conþinuturi asociate
4.1. Identificarea structurilor argumentative în texte literare ºi nonliterare studiate sau la prima vedere
– construcþia textului argumentativ; rolul conectorilor în argumentare, structuri ºi tehnici argumentative în texte literare ºi nonliterare, scrise sau orale
– logica ºi coerenþa mesajului argumentativ
4.2. Argumentarea unui punct de vedere privind textele literare ºi nonliterare studiate sau la prima vedere
– verbe evaluative, adverbe de mod/ predicative ca mãrci ale subiectivitãþii evaluative, cuvinte cu rol argumentativ, structuri sintactice în argumentare
– construcþia discursului argumentativ: structuri specifice, conectori, tehnici argumentative
– eseul argumentativ
4.3. Compararea ºi evaluarea unor argumente diferite, pentru formularea unor judecãþi proprii
– textul critic (recenzia, cronica literarã, eseul, studiul critic) în raport cu textul discutat
– interpretãri ºi judecãþi de valoare exprimate în critica ºi în istoria literarã
– eseul structurat, eseul liber
III. PRECIZÃRI PRIVIND CONÞINUTURILE PROGRAMEI
a.LITERATURÃ
Autori canonici:
. Mihai Eminescu
. Ion Creangã
. I.L. Caragiale
. Titu Maiorescu
. Ioan Slavici
. G. Bacovia
. Lucian Blaga
. Tudor Arghezi
Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 4800/31.VIII.2010
Pagina 6 din 7
Programa de examen pentru disciplina Limba si literatura românã
Bacalaureat 2011
. Ion Barbu
. Mihail Sadoveanu
. Liviu Rebreanu
. Camil Petrescu
. G. Cãlinescu
. E. Lovinescu
. Marin Preda
. Nichita Stãnescu
. Marin Sorescu.
Notã. Conform programei ºcolare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implicã studiul monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel puþin unui text din opera acestora. Textele literare la prima vedere pot aparþine atât autorilor canonici, cât ºi altor autori studiaþi.
Pentru proba scrisã, elevii trebuie sã studieze în mod aprofundat cel puþin numãrul minim de texte prevãzute în programa ºcolarã, aparþinând autorilor canonici sau prozei narative, poeziei sau dramaturgiei româneºti despre care sã poatã redacta un eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ, în care sã aplice conceptele de istorie ºi teorie literarã (perioade, curente literare/ culturale, elemente de analizã tematicã, structuralã ºi stilisticã) menþionate în tabelul de mai sus ºi în lista ce urmeazã:
. prozã scurtã: basm cult, nuvelã; texte reprezentative pentru aspectele esenþiale ale speciei narative pe care o ilustreazã;
. roman: texte reprezentative pentru aspectele esenþiale ale genului ºi ale evoluþiei acestuia;
. poezie: texte poetice care sã ilustreze aspecte esenþiale ale genului ºi ale evoluþiei acestuia;
. dramaturgie: comedia; texte dramatice care sã ilustreze aspecte specifice ºi diferite ale genului ºi ale evoluþiei acestuia.
Tematica studiilor de caz ºi dezbaterile menþionate în tabel pot fi valorificate în cadrul probelor orale ºi scrise, prin solicitarea argumentãrii unor opinii sau judecãþi de valoare (reproduse) pe marginea acestora.
b. LIMBÃ ªI COMUNICARE
Niveluri de constituire a mesajului
Notã. Conþinuturile de mai jos vizeazã:
- aplicarea, în diverse situaþii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaþie, morfosintactice ºi folosirea adecvatã a unitãþilor lexico-semantice;
- aplicarea cunoºtinþelor de limbã, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectã ºi în receptarea textelor studiate sau la prima vedere.
Nivelul fonetic
- pronunþii corecte/ incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul;
- cacofonia; hipercorectitudinea;
- pronunþare/ lectura nuanþatã a enunþurilor (ton, pauzã, intonaþie).
Nivelul lexico-semantic
- variante lexicale; câmpuri semantice;
- erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimicã;
- derivate ºi compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale;
- relaþii semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie);
- sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor);
- unitãþi frazeologice (locuþiuni ºi expresii);
- interpretarea sensului cuvintelor în context;
- câmpuri semantice ºi rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise ºi orale;
- etimologia popularã, hipercorectitudinea;
- sensul cuvintelor în context; sens denotativ ºi sens conotativ.
Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 4800/31.VIII.2010
Pagina 7 din 7
Programa de examen pentru disciplina Limba si literatura românã
Bacalaureat 2011
Nivelul morfosintactic
- forme flexionare ale pãrþilor de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului; adjective fãrã grade de comparaþie; numerale etc.); valori expresive ale pãrþilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivitãþii vorbitorului;
- elemente de acord gramatical; (între predicat ºi subiect – acordul logic, acordul prin atracþie; acordul atributului cu partea de vorbire determinatã);
- elemente de relaþie (prepoziþii, conjuncþii, pronume/ adjective pronominale relative, adverbe relative);
- valori stilistice ale coordonãrii ºi subordonãrii în frazã;
- anacolutul.
Nivelul ortografic ºi de punctuaþie
- norme ortografice ºi de punctuaþie în constituirea mesajului scris (scrierea corectã a cuvintelor, scrierea cu majusculã, despãrþirea cuvintelor în silabe, folosirea corectã a semnelor de ortografie ºi de punctuaþie);
- rolul semnelor ortografice ºi de punctuaþie în înþelegerea mesajelor scrise.
Nivelul stilistico-textual
- registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adecvate situaþiei de comunicare;
- coerenþã ºi coeziune în exprimarea oralã ºi scrisã;
- tipuri de texte ºi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ;
- stiluri funcþionale adecvate situaþiei de comunicare;
- limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon;
- stil direct, stil indirect, stil indirect liber;
- rolul figurilor de stil ºi al procedeelor artistice în constituirea sensului;
- rolul elementelor arhaice ºi regionale în receptarea mesajelor.

NOTÃ: Programa de examen este realizatã în conformitate cu prevederile programelor ºcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaboreazã în baza prevederilor prezentei programe. Conform Adreselor M.Ed.C. nr. 48.871/ 23 noiembrie 2005 ºi nr. 31.641/ 3 mai 2006, începând cu anul ºcolar 2006-2007, „respectarea normelor prevãzute în ediþia a II-a a Dicþionarului ortografic, ortoepic ºi morfologic al limbii române (DOOM2) este obligatorie [...] la examenele de bacalaureat, în cadrul cãrora elevii vor face dovada cunoaºterii acestora, fiind evaluaþi ca atare“.