BIBLIOGRAFIE 12

Sem. I

1. Poezia interbelică

Bacovia, Blaga, Arghezi, Ion Barbu, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, poeţii avangardişti (ăştia sînt un pluton, adică mai mulţi într-unul)

Studiu de caz:

grupe de cîte 7

fiecare grupă va avea cîte o temă (natura, dragostea, moartea, citadinul, ruralul, poetul şi poezia, condiţia umană, etapele vieţii etc), de urmărit în toată opera poetică a unuia dintre cei de mai sus (sau în poezia avang, după una din antologiile de mai jos)

pentru avangardişti, antologiile: Saşa Pană, „Antologia lit ro de avang” sau Gabriela Duda (e profă la Univ Ploieşti), „Lit ro de avang” sau Marin Mincu (ordinea este cea a relevanţei pt tema noastră)

Poeţi „străini”, facultativ (pe sistemul „cine vrea şi cine are timp”). Vom vorbi despre ei în paralel cu cei ro

• Paul Celan (evreu.german.bucovinean.român.francez, multiple identităţi deci)
• Rainer Maria Rilke (poate îl cunoaştem puţin de la simbolism, este un „el”, ermetic aşa cum sînt nemţii)
• Stéphane Mallarmé (oricînd poate fi înlocuit cu o oră de matematică, vezi sonetul său în „yx”, cu rima adică în „yx”. matematică de a doişpea)

2. curente culturale interbelice
• modernism; E. Lovinescu, „Mutaţia valorilor estetice”, cap. XXIII (ultimul) din vol. VI al „Ist lit ro” (de preferat o ediţie ante 1947, după fiind cam mutilate)
• tradiţionalism; Nichifor Crainic, „Sensul tradiţiei” (e ok textul din manual, sau la http://www.crestinortodox.ro/diverse/sensul-traditiei-nichifor-crainic-69579.html)
• avangardism; Tristan Tzara, „Ca să faceţi un poem dadaist”

dezbatere: Identitate culturală în context european

teme (vom alege una sau două):

• conştiinţa propriei identităţi implică o comparaţie cu ceilalţi, cu „străinii”
• modernismul a fost un fenomen de criză morală, care a dus la forme artistice aberante
• arta occ. şi arta ro nu au nimic în comun
• sincronismul stimulează dezvoltarea creaţiei originale
• românii nu se pot impune în lume, din cauza faptului că aparţin unui popor mic şi unei limbi fără circulaţie internaţională

bibliografie pt dezbatere, cronologic, după perioada tratată:

Neagu Djuvara, „Între Orient şi Occident. Ţările române la începutul eocii moderne”

Eugen Ionescu, „Nu”

Ion Bogdan Lefter, „Recapitularea modernităţii”, 2000

Edgar Papu, „Din clasicii noştri. Contribuţie la ideea unui protocronism românesc”, 1977

Sorin Alexandrescu, „Paradoxul ro”, 1998 (cap. „Câteva complexe româneşti”)

Ioana Pârvulescu, Prejudecăţi literare, 1999 (cap. „Prejudecată vs complex”)

Sem II

3. proza postbelică

George Călinescu, „Bietul Ioanide”, 1953

Marin Preda, „Moromeţii”, vol 1, 1955

Mircea Nedelciu, Adriana Babeţi, Mircea Mihăieş, „Femeia în roşu”, 1990

Studiu de caz

grupe de cîte trei; fiecare dintre voi va citi cîte un volum din lista de mai jos.

Teme:

Explorări ale condiţiei umane

Nicolae Breban, „Bunavestire”, 1977

Alexandru Ivasiuc, „Păsările”, 1973

Sorin Titel, „Femeie, iată fiul tău”, 1983

Labirintul întîmplărilor

D.R. Popescu, „Vînătoarea regală”, 1973

Constantin Ţoiu, „Galeria cu viţă sălbatică”, 1976

George Bălăiţă, „Lumea în două zile”, 1975

Confruntarea cu realitatea

Preda, „Cel mai iubit dintre pămînteni”, 1980

Augustin Buzura, „Orgolii”, 1974

Gabriela Adameşteanu, „Dimineaţa pierdută”, 1983

Romancierul

Mircea Horia Simionescu, „Dicţionar onomastic”, 1969

Costache Olăreanu, „Ficţiune şi infanterie”, 1980

Paul Georgescu, „Solstiţiu tulburat”, 1982

Fabulatoria

Ştefan Agopian, „Manualul întîmplărilor”, 1984

Gellu Naum, „Zenobia”, 1985

Mircea Cărtărescu, „Orbitor” (vol I, 1996, vol. II, 2002, vol.III, 2007)

Text-istenţa

Mircea Nedelciu, „Tratament fabulatoriu”, 1986

Gheorghe Crăciun, „Pupa russa”, 2004

Cristian Teodorescu”, „Tainele inimei”, 1988

Postcomunismul

Dan Lungu, „Sînt o babă comunistă”, 2007

Ioan Lăcustă, „Luminare”, 2007

Lucian Dan Teodorovici (blog la http://www.teodorovici.ro/ ), „Circul nostru vă prezintă:”, 2003

Fantasy şi utopie

Răzvan Rădulescu, „Teodosie cel Mic”, 2006

Florina Ilis, „Cruciada copiilor”, 2005

Ioan Mihai Cochinescu (blog la http://mihai.cochinescu.com/ ), „Ambasadorul”, 1992

Cei cu roşu sînt alive and kicking. în funcţie de ce veţi citi, putem avea o întîlnire cu unul (sau cu mai mulţi?) dintre ei (=deplasare la Buc., Uniunea Scriitorilor, oră ţinută acolo)

4. poezia postbelică

studiu de caz: realism-socialismul

Lucian Boia, „Istorie şi mit în conştiinţa ro”, 1997

Francoise Thom, „Limba de lemn”, 1993

Marian Niţescu, „Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii”, 1995

Ana Selejan, „Literatura în totalitarism. 1957-1958”, 1999

further reading: la clasă

Studiu de caz: neomodernismul

3 grupe a cîte 10-12 elevi; în cadrul grupei, se fac perechi; fiecare pereche alege un autor, deci fiecare elev va citi un vol.

Direcţii de investigare: Care sînt temele poetului? Cum se raportează la ele? Care sînt procedeele stilistice specifice volumelor indicate?

Nichita Stănescu, „Necuvintele”, 1969, „Noduri şi semne”, 1982

Ana Blandiana, „Octombrie, noiembrie, decembrie”, 1972 „Arhitectura valurilor”, 1990

Marin Sorescu, „Tinereţea lui Don Quijote”, 1968, „La Lilieci” (sînt 6 vol., oricare dintre ele, de preferat primul, din 1973)

Mircea Dinescu, „Proprietarul de poduri”, 1976, „Rimbaud negustorul”, 1985

Emil Brumaru (blog la http://www.hobbitul.ro/), „Detectivul Arthur”, 1970; „Cîntece naive”, 1976

A.E. Baconsky, „Cadavre în vid”, 1969, „Corabia lui Sebastian”, 1978

generaţia pierdută

Ştefan Aug. Doinaş, „Omul cu compasul”, 1966, „Hesperia”, 1979

Radu Stanca, „Versuri”, 1980 (un amplu vol ce poate fi citit de 2 elevi)

Constant Tonegaru, „Steaua Venerii”, 1969 / „Plantaţia de cuie”, 2003 (id.)

Ion Bogdan Lefter, „Neomodernismul. Pe marginea unui concept istorico-literar” http://www.observatorcultural.ro/Neomodernismul*articleID_7626-articles_details.html